Produse alimentare şi toleranţa lor

Intoleranţa alimentară este mult mai subtilă decât alergia alimentară, întrucât, în cazul alergiei alimentare, mâncând unul sau alt produs, dumneavoastră simţiţi şi vedeţi reacţia alergică (mâncărime, roşeaţă, umflaturi, erupţie pe piele).

Este neplăcut, bineînţeles, dar suficient de simplu, să excluzi produsele care provoacă o reacţie ”furioasă”.

Mult mai periculoasă este însă Intoleranta alimentara ascunsă, alergia de tip încetinit, când mâncarea „vicleană” nu are manifestări atât de bine evidenţiate, dar care îi face organismului un rău destul de  inportant.Un  aspect  este dacă dumneavoastră vă plac unele produse şi, cu totul altceva este dacă ele sunt sau nu periculoase pentru dumneavoastră.

Dumneavoastră aţi mâncat un produs „nociv” pentru dumneavoastră şi organismul reacţionează la acesta, ca la un agent străin, (de exemplu, un virus)  consumănd  resurse colosale cat si  energie vitală  in lupta cu „acest inamic”.

Atunci  nu ar fi mai  bine  sa orientăm energia spre alte scopuri mult mai importante? 

Un vechi proverb englez spune: „Un gram de profilaxie este mai important decât un kilogram de terapie”.

Noi depindem cu toţii de mâncarea gustoasă, dar inutilă.

Alimentaţia corectă nu este un panaceu, ci un factor foarte important, care influenţează calitatea şi a longevitatea vieţíi.

Ceea ce mâncaţi, influenţează nemijlocit calitatea sângelui vostru, care acţionează asupra sistemului vostru nervos, respectiv asupra   organului  gândirii, creierul.

Pe de altă parte, mintea voastră stabileşte ce veţi mânca, iar ceea ce veţi mânca, fie vă va ajuta, fie va acţiona negativ asupra minţii voastre.

Cel mai important lucru este să decideţi cine sunteţi şi cine doriţi să ajungeţi.

Mâncarea şi raţiunea voastră se determină reciproc. Mâncarea dumneavoastră este oglinda dumneavoastră.

Asupra unor anumite boli cronice acţionează influenţa îndelungată asupra organismului a unor factori care sunt condiţionaţi de raţia alimentară:

-aportul de sodiu în exces în hipertensiune arterială,

- alimente bogate în calorii în cazul obezităţii,

- calciu în osteomalacie.

- Multe boli pot să se amelioreze sau să se înrăutăţească sub influenţa unor componente ale produselor alimentare şi a unei diete iraţionale.

Nutriţia terapeutică, a căreia baze  aparţin medicinei populare, este utilizată  de multe milenii. Cercetările ştiinţifice au permis să se determine poziţia esenţială a dietologiei, raţia poate nu numai să întărească acţiunea forţelor protectoare ale organismului în cazul unor boli diferite, ci şi să producă o acţiune direct opusă. În lumina acestor studii au fost formulate noţiunile alimentaţiei raţionale şi terapeutice.

Alimentaţia raţională este alimentaţia fundamentată ştiinţific a omului, prin care se înţelege primirea alimentelor, organizată corect, respectând  toate regulile de igienă.

Alimentaţia terapeutică este alimentaţia raţională a omului bolnav, care este un factor terapeutic independent, la egalitate cu metodele de tratament medicamentoase sau fizioterapeutice.

Diferenţa fundamentală dintre alimentaţia terapeutică şi cea raţională constă în necesitatea excluderii sau adăugării,  în funcţie de tipul şi stadiul bolii, a unor anumite produse din raţia zilnică şi schimbarea modului de preparare a lor şi de păstrare a combinaţiei necesare de proteine, grăsimi şi carbohidraţi.

În cea mai mare parte a situaţiilor clinice, în terapie este necesară modificarea raţiei alimentare. Pentru selectarea raţiei alimentare optime, este necesar să se aibă o viziune completă despre sănătatea omului şi despre intoleranţa produselor alimentare.

De acest lucru se ocupă cu succes Testul de rezonanţă vegetativă (VRT).

În cercetarea de diagnosticare, este stabilită lista produselor alimentare optime în cazul unei sau altei boli, ţinând cont de  particularităţile metabolice ale proceselor unui anumit  pacient.

Este determinată  de  posibilitatea îndreptării homeostaziei organismului, in  stabilizarea stări mediului său intern în limite mult mai favorabile într-un moment dat.

Informaţiile obţinute la testare permit să se concluzioneze asupra tipului celui mai nerespectat  schimb de substanţe, a organului sau a sistemului de organe.

Sunt evaluate transformările din organe, prin determinarea acţiuni  pozitive sau negativă asupra metabolismului lor a unuia sau a mai  multor  produse alimentare.

În procesul de corectare se au în vedere nu doar parametrii biochimici, ci şi statutul psihologic al pacientului şi, de asemenea, posibilităţile sale reale, având în vedere modul său de viaţă, de a utiliza în raţia sa unul sau  mai multe  produse alimentare.